E Tatăl meu! – Tata e trist când stau departe de El (Povestirea 2)

Tatăl meu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. A făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi a aşezat în mijlocul grădinii pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. Un râu ieşea din Eden şi uda grădina. Tatăl l-a aşezat pe Adam în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească şi i-a dat porunca aceasta:

–„Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit.”

Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis Evei:

–„Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?”

Femeia a răspuns şarpelui:

–„Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.  3Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.” 

Atunci şarpele a zis femeii:

–„Hotărât, că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”

Eva a văzut că rodul pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din fructul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi Adam a mâncat şi el.

Atunci au auzit glasul Tatălui care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omul şi soţia lui s-au ascuns de faţa Domnului printre pomii din grădină. Dar Tatăl l-a chemat pe Adam şi i-a zis:

–„Unde eşti?”

El a răspuns:

–„Ţi-am auzit glasul în grădină; mi-a fost frică şi m-am ascuns.”

Şi Domnul Dumnezeu a zis:

–„Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”

Adam a răspuns:

–„Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.”

Şi Dumnezeu a zis Evei:

–„Ce ai făcut?”

Femeia a răspuns:

–„Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”

Tatăl a zis:

–„Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm, dar, acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.”

De aceea Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat. Iar la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.

Întoarceţi-vă la Acela de la care v-aţi abătut mult, copii ai lui Israel!

Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi!

Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.

https://www.youtube.com/watch?v=iTriKxVV1ko&list=PL7sOEJHuN8rYmT08uVnyc-HvYquZkS7xH&index=2