duminică, 16 decembrie 2018

Printre îngeri – Locul gol (Povestirea 4)




Întors înapoi la tronul lui Dumnezeu, Gabriel a găsit întreg cerul reunit. Consiliul convocase adunarea îngerilor pentru a le împărtăşi planul anunţat Mariei. Era nevoie de lămuriri, pentru că toţi aşteptau cu nerăbdare să înţeleagă ce urmează.

„Am găsit un preţ de răscumpărare pentru om,” a început Tatăl să explice. Zbuciumul sufletesc putea să se simtă în cuvintele Sale. Fusese o luptă grea în inima Sa între a-l lăsa pe omul vinovat să piară şi a-L da pe iubitul Lui Fiu să moară pentru el. „Fiul Meu a ales să-Şi dea viaţa pentru recuperarea oamenilor de sub domnia Vrăjmaşului Nostru.”
„Oh, nu,” au spus îngerii în cor. „Vom merge noi să facem lucrul acesta!” s-au grăbit să se ofere îngerii pentru a lua locul Domnului lor. Îngerii păreau cuprinşi de o nelinişte intensă.
„Voi merge Eu, ” spuse Fiul lui Dumnezeu. „Mi-am oferit viaţa, pentru ca omul să poată trăi din nou fericit. Vreau ca toţi cei care doresc să primească iertare şi să se poată bucura de o viaţă curată, fără păcat. Vreau să fie biruită moartea pentru totdeauna şi să fim din nou o familie fericită.”

La început îngerii nu s-au putut bucura, gândindu-se la preţul ce va fi plătit. Au înţeles că va fi vorba despre moartea Domnului lor. S-au aruncat cu faţa la pământ înaintea Lui şi şi-au oferit din nou viaţa lor. „Doar viaţa Mea va putea plăti”, spuse Isus, „însă fiţi bucuroşi, pentru că mulţi vor fi salvaţi. Veţi putea fi alături de Mine. Voi avea nevoie să fiu întărit de voi în unele situaţii, pentru că voi fi om şi voi fi mult mai slab decât sunteţi voi acum. Voi fi prunc şi voi avea nevoie să fiu ocrotit de voi. Voi fi în mormânt şi voi avea nevoie de voi pentru momentul învierii. Va fi nevoie să aveţi grijă de oamenii care aleg să fie de partea Mea. Veţi avea un rol important în misiunea Mea, dar va trebui să nu împiedicaţi suferinţa Mea.”

Suferinţa Domnului lor era lucrul cel mai greu de acceptat pentru îngeri. Îl iubeau şi nu-şi puteau imagina cum va fi cerul fără El în timpul misiunii Lui pe Pământ. Erau trişti şi copleşiţi de ceea ce tocmai aflaseră.

„Sunt bucuros să fac asta, pentru că vor fi salvaţi foarte mulţi oameni! Bucuraţi-vă şi voi împreună cu mine! Fiinţele omeneşti vor putea afla ce este cerul, dacă mă voi duce la ele. Vreau să trăiesc viaţa lor, ca să-i pot ajuta. Locurile îngerilor care ne-au părăsit vor fi ocupate de oameni fericiţi, care doresc armonia cerului. Vom birui pentru totdeauna, iar răul nu va mai exista.”

La gândul acesta, bucuria a umplut cerul. Corul ceresc a cântat un cântec de slavă. Şi-au atins harpele şi au cântat note mai înalte, pentru marea bunăvoinţă a Fiului lui Dumnezeu.

Îngerilor le-a fost încredinţată misiunea de a urca şi a coborî cu balsam întăritor din slavă pentru a alina suferinţele Fiului lui Dumnezeu şi a-I sluji. Erau entuziasmaţi să poată ajuta într-o misiune atât de importantă.

Momentul plecării spre pământ sosise. Misterul de neînţeles a uluit toate lumile universului. Dumnezeu şi omul s-au contopit în mod tainic în pruncul ce urma să se nască în Betleem. Creatorul lumilor s-a făcut cunoscut oamenilor printr-un copilaş ce urma să se nască în lumea pământenilor.

Oare va reuşi planul?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu